Indiferent de vârstă, tinerii au o întrebare: „De ce dragostea nu e întotdeauna reciprocă?” Poate că una dintre cele mai mari frustrări în viața tânărului vine din dragoste. Se îndrăgostește până peste cap de cineva, iar drept răspuns… nimic. Dacă Dumnezeu e sursa dragostei, de ce nu e totul mai simplu? Cred că Dumnezeu poate să facă în așa fel încât celălalt să mă iubească pe mine măcar cât îl iubesc eu. Totuși, de ce nu o face? › citește în continuare

În ce priveşte căsătoria, am cele mai frumoase sentimente, dar şi cele mai mari temeri. De la bucuria de a fi cu cel iubit tot timpul la teama că eu sau el am putea să nu mai avem aceleaşi sentimente atât de intense cu trecerea timpului, şi atunci alegerea noastră s-ar dovedi nu atât de bună cum am crezut … In ciuda temerilor, dacă Dumnezeu primează în vieţile noastre, sunt convinsă că El poate face ca relaţia noastră să funcţioneze, iar dragostea să crească tot mai mult.

Violeta, 19 ani

Căsătoria este locul în care ar trebui să te afli cel mai în siguranţă. Doar in căsătorie poţi beneficia de bucuria deplină a dragostei. În altă parte decât aici nu ai voie nici măcar să te gândeşti.

Benny, 22 ani

› citește în continuare

Este foarte simplu să te îndrăgosteşti. Un număr destul de mare de tineri se îndrăgostesc de mai multe ori înainte de a se căsători. Probabil că nu te vei căsători cu prietenul de la grădiniţă sau cu colegul de bancă cu care îţi împărţeai pacheţelul de prânz în şcoala generală sau cu nicio altă persoană de care te-ai mai îndrăgostit pasager de-a lungul timpului, dar sunt şanse foarte mari ca tu să promiţi că vei iubi şi vei onora pe cineva în următorii ani.

Sunt destul de multe persoanele care spun „DA” în fierbinţeala romantismului, doar pentru a descoperi mai târziu că dragostea lor fierbinte de vară nu a fost neapărat şi una bazată pe motive raţionale. Kay Kuzma, doctor specialist în educaţie şi viaţă de familie, spunea că „există posibilitatea să fii îndrăgostit nebuneşte de persoana nepotrivită. Iar îndrăgostirea nu este un motiv suficient pentru a te căsători”. Căsătoriile bazate doar pe dragoste pot depăşi momentul răcirii pasiunii, dar atunci când dragostea trece prin „lungile nopţi de iarnă” – şi se întoarce raţiunea – prea mulţi sunt aceia care descoperă că au făcut o investiţie pe termen lung, neînţeleaptă şi nefericită. › citește în continuare

Unul dintre motivele care pot umbri uneori copilăria este autoritatea crescută a părinţilor. Când este mic, copilul este nevoit să facă tot ceea ce îi cere părintele, iar libertatea lui este mai restrânsă decât a unui adult. Când părintele solicită un serviciu copilului, de cele mai multe ori e mai mult decât sigur că va primi răspunsul aşteptat. Iar dacă nu…, se rezolvă cu ceva autoritate. Odată cu creşterea, raportul dintre cei doi începe să sufere unele modificări. Copilul începe să îl contrazică sau să exprime o altă părere decât cea a tatălui, în timp ce modul de exprimare al tatălui începe să îşi piardă din supremaţia de la început şi din convingerea de reuşită în intenţia pe care o are.

Raportul dintre tată şi fiu se regăseşte şi la nivelul relaţiei dintre om şi Dumnezeu. Din păcate, mulţi înţeleg însă greşit această legătură. Dumnezeu este perceput ca fiind autoritar, dur şi sever. În plus, cine este împotriva Lui va fi pedepsit în modul cel mai aspru. Astfel, imaginea lui Dumnezeu în ochii oamenilor este înţeleasă greşit, iar lucrarea pe care Dumnezeu o face şi cea pe care omul o are de făcut este umbrită. › citește în continuare