Ce bine ar fi dacă, în perioada de sesiune sau înaintea oricărui examen, am avea un buton prin apăsarea căruia ne-am putea spori capacitatea de reţinere a informaţiei! Cum ar fi dacă n-am mai uita data naşterii unui prieten, dacă ne-am aminti mereu unde am pus cheile ultima oară, dacă s-ar… volatiliza cuvântul lapsus, din vocabularul nostru? Medicii nutriţionişti ne dau şanse – pentru menţinerea sănătăţii creierului şi pentru buna funcţionare a lui. Trebuie, însă, mai multă atenţie la… farfurie!

Alimentaţia inteligentă

Alimentele constituie un element important pentru o bună funcţionare a creierului. Ele influenţează capacitatea noastră de memorare, uşurinţa de a găsi idei bune în diversele situaţii cu care ne confruntăm. Ne ajută să fim mai rezistenţi la muncă, ne influenţează decisiv starea de spirit cotidiană. › citește în continuare

Când erai mic, probabil că părinţii îţi repetau adesea că trebuie să mănânci de dimineaţă. Aceasta a fost şi este încă cea mai importantă masă a zilei. Sau… ar trebui să fie. Din păcate, deşi se cunoaşte rolul esenţial al micului dejun pentru buna funcţionare a organismului, mulţi dintre noi renunţăm la el.

De ce mic-dejun?

Pentru început, de unde vine denumirea lui? De ce i se spune „mic”, dacă se ştie că ar trebui să fie consistent? Termenul provine din francezul „petit-déjeuner”, şi, pentru a-l înţelege, e bine să ştim câteva informaţii în legătură cu obiceiurile alimentare ale francezilor. Dimineaţa ei servesc cafea şi o brioşă, un corn sau o felie de pâine cu unt, adică un minim de alimente stimulatorii. › citește în continuare

Care a fost ultima carte pe care ai citit-o?

Mulţi dintre noi vor sta pe gânduri, încercând să îşi amintească titlul ei sau ideea centrală. De când cu apariţia noilor mijloace media, în frunte cu televizorul, internetul şi radioul, cărţile pierd tot mai mult teren. Unii sociologi susţin că cititul cărţilor din plăcere va aparţine într-o zi doar unei „clase speciale de cititori”, va deveni un hobby practicat de tot mai puţini.

Caleb Crain comentează, în revista The New Yorker, despre faptul că există mari diferenţe între volumul de carte citită de generaţiile trecute şi cel de astăzi. Un studiu din Olanda a relevat că, în jurul anului 1995, un student olandez care terminase universitatea petrecea mai puţine ore citind decât o persoană mai puţin educată, din jurul anului 1950. Şi aceasta în ciuda faptului că se publică tot mai multe cărţi peste tot în lume.

Creştinii şi cartea

Creştinii sunt oameni ai Cărţii. Ellen White tratează subiectul lecturii în cartea Solii către tineret, în capitolul intitulat Lectura şi muzica. › citește în continuare