Instigare la inteligenţă
În lumea insectelor, atât de darnică în exemple cu aplicabilitate la universul uman, există o specie de viespi tropicale, pentru care supravieţuirea este o chestiune de voinţă. Viespea tropicală îşi asigură perpetuarea speciei prin anihilarea gândacului de bucătărie. Mai exact, ea injectează direct în creierul gândacului o substanţă numită octopamină, care îi anihilează acestuia „voinţa”, astfel că devine incapabil să se mişte. Viespea transportă gândacul „anesteziat” în cuibul ei şi îi implantează un ou în abdomen. În câteva zile, oul ajunge la stadiul de larvă şi se hrăneşte cu carnea gândacului încă viu. Dacă viespea ar fi anihilat total gândacul, trupul acestuia ar fi putrezit în 24 de ore, iar larva ar fi murit.
Opiu pentru popor
În opinia multora, religia are acelaşi efect asupra minţii omului, precum octopamina asupra gândacului din exemplul precedent. Comparaţia dintre religie şi o substanţă cu efecte nocive nu este în sine o noutate. Considerând că oamenii găsesc în perspectiva vieţii veşnice o compensaţie pentru societatea prezentă şi nu mai fac nicio sforţare de a elimina alienarea societăţii actuale, Marx numea religia „opiu pentru popor”.
Ori n-ai minte, ori eşti prost
Creştinii sunt confruntaţi adesea cu două atitudini având aceeaşi „rădăcină”. Pe scurt, cei care adoptă aceste atitudini cred că pentru a deveni creştin trebuie fie să ai o inteligenţă sub medie, fie să fii manipulat. „Religia este pentru femei” este un alt stereotip negativ privind credinţa. El deviază din concepţia că religia apelează la emoţiile omului – în timp ce emoţia este considerată apanajul femeii –, nu la raţiunea lui – raţiunea fiind apanajul bărbatului.
Verifică direct de la sursă!
Priză mare la public are şi dictonul „crede şi nu cerceta”, de cele mai multe ori ilegitim atribuit vreunui autor al Scripturii. Dar ce spune de fapt Biblia despre implicarea inteligenţei în credinţă? Însuşi Domnul Isus Îşi sfătuieşte ucenicii: fiţi înţelepţi ca şerpii şi fără răutate ca porumbeii! (Evanghelia după Matei, cap. 10, vers. 16).
Apostolul Pavel scria credincioşilor din Corint: fraţilor, nu fiţi copii la minte; ci la răutate fiţi prunci, iar la minte fiţi oameni mari (Prima Epistolă a lui Pavel către Corinteni, cap. 14, vers. 20).
Cartea Proverbelor lui Solomon abundă în îndemnuri menite să stârnească în cititor dorinţa de a dobândi o înţelepciune autentică. Ferice de omul care găseşte înţelepciunea, şi de omul care capătă pricepere! Căci câştigul pe care-l aduce ea este mai bun decât al argintului, şi venitul adus de ea este mai preţios decât aurul (Proverbele lui Solomon, cap. 3, vers. 13, 14).
Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are, dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor (Proverbele lui Solomon, cap. 16, vers. 22).
Cine capătă înţelepciune îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea găseşte fericirea (Proverbele lui Solomon, cap. 19, vers. 8).
Cu totul!
Dumnezeu nu a dat omului inteligenţa ca un simplu accesoriu. A nu face efortul de a depăşi o gândire mediocră este o jignire adusă lui Dumnezeu pentru că semnifică refuzul de a folosi (eficient) un dar de la El.
Poate cea mai clară expresie a modului în care Dumnezeu a intenţionat ca omul să-şi folosească inteligenţa este cuprinsă în porunca: Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău cu toată inima, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău (Evanghelia după Matei, cap. 22, vers. 37). Nu doar cu toată inima, ci şi cu tot cugetul! Iar mai puţin decât tot e prea puţin!
Citește mai departe - articole relaționate
alina kartman, biblia, intelepciune, inteligenta, religie, vointa
Dacă vrei să transmiți un mesaj, o critică constructivă sau vrei să adaugi o idee, un sfat, te rugăm să lași un comentariu completând formularul de mai jos. Se acceptă doar comentariile ale căror autori își asumă responsabilitatea pentru ceea ce scriu (nume & e-mail real) evitând jignirile, cuvintele murdare și certurile.
Loading ...