5 motive pentru care nu rentează să fii ipocrit
Unul dintre primele lucruri pe care le învaţă un agent de vânzări este ca atunci când prezintă un produs să evite folosirea cuvântului „nu”. De exemplu, în loc de a spune „nu veţi mai găsi o ofertă ca a noastră”, se recomandă o formula pozitivă „oferta noastră este cea mai avantajoasă”. Experienţa a dovedit că oamenii sunt mult mai deschişi la un mesaj pozitiv, în vreme ce o negaţie, chiar şi aşa scurtă precum este „nu”, va determina o scădere considerabilă a receptivităţii.
Cu toate acestea, iată-te citind un material care „se vinde” tocmai cu ajutorul unei negaţii: „nu rentează să fii ipocrit”. Cam mulţi termeni economici pentru un articol de psihologie, nu?
Vreau să ştiu ce îmi iese
Într-o societate capitalistă îmbuibată de dorinţa permanentă de consum, dar care îşi menţine silueta alergând după bani, a judeca relaţiile sociale prin prisma profitabilităţii nu pare deloc deplasat. Ce-mi dai dacă spăl eu vasele în locul tău? Mie ce-mi iese dacă îţi calc o cămaşă? Mă duc să cumpăr cartofi, dar numai dacă îmi dai şi mie bani să-mi iau biscuiţi. Nimic nou sub soare. Legea lui „mie ce-mi iese?” nu este altceva decât o altă haină a unui egoism neînvechit de milenii, iar Dumnezeu a avertizat omenirea întreagă că orice formă de egoism înseamnă faliment sigur.
Vertiginos către faliment
Calculând tacticos avantajele şi dezavantajele, omul se avântă în strategii de autopromovare, menite să-i asigure profitul în toate. La nevoie, foloseşte şi minciuna.
Ipocritul este un egoist care foloseşte cu predilecţie minciuna pentru a obţine ceva de la celălalt, conştient fiind că oamenii au tendinţa să fie mai darnici (sub numeroase aspecte) cu cei care sunt de acord cu ei.
Deşi în proprii ochi pretinde contrariul, ipocritul este un manager ineficient al relaţiilor sale pentru că omite 5 indicatori semnificativi pentru „piaţa” pe care activează.
1) Ipocritul ignoră cotaţiile acţiunilor sale la Bursa Universului. „Nimeni să nu fie cu vicleşug şi cu nedreptate în treburi fată de fratele său; pentru că Domnul pedepseşte toate aceste lucruri” (1 Tesaloniceni 4:6). „În lăcomia lor vor căuta ca, prin cuvântări înşelătoare, să aibă un câştig de la voi. Dar osânda îi paşte de multă vreme, şi pierzarea lor nu dormitează” (2 Petru 2:3).
2) Ipocrizia costă scump! „În afacerile noastre, oricare ar fi ele, trebuie să fim întru totul oneşti, direcţi şi concişi. Noi nu ne putem permite să încălcăm niciuna dintre poruncile lui Dumnezeu pentru vreun câştig lumesc” (Ellen G. White – Minte, caracter, personalitate, vol. 2, pag. 70).
3) Ipocrizia e un credit cu dobândă nelimitată, pentru care îţi ipotechezi onoarea. „Un nume bun este mai de dorit decât o bogăţie mare, şi a fi iubit preţuieşte mai mult decât argintul şi aurul” (Proverbe 22:1).
4) Ipocrizia nu este o investiţie sustenabilă. „Pâinea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriş” (Proverbe 20:17).
„Comorile câştigate cu o limbă mincinoasă sunt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte” (Proverbe 21:6).
„Unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră” (Matei 6:21).
5) Ipocrizia este o permanentă retragere în numerar din contul caracterului. „Fiecare faptă a vieţii, oricât de lipsită de importanţă ar fi, îşi are propria ei influenţă în formarea caracterului” (Ellen G. White – Minte, caracter, personalitate, vol. 2, pag. 179).
Ca manifestare a egoismului, ipocrizia reduce capacităţile intelectuale. Odată satisfăcute, pretenţiile egoismului „devin o putere care ne domină, reduce capacităţile noastre intelectuale, ne împietreşte inimile şi slăbeşte puterea morală. Apoi, urmează dezamăgirile. Omul care Îi întoarce spatele lui Dumnezeu şi se dedică unor obiective lipsite de valoare nu poate fi fericit, deoarece îşi pierde respectul de sine” (Ellen G. White – Minte, caracter, personalitate, vol. 1, pag. 275).
Citește mai departe - articole relaționate
alina kartman, caracter, ipocrit, ipocrizie, motive, viaţă
Dacă vrei să transmiți un mesaj, o critică constructivă sau vrei să adaugi o idee, un sfat, te rugăm să lași un comentariu completând formularul de mai jos. Se acceptă doar comentariile ale căror autori își asumă responsabilitatea pentru ceea ce scriu (nume & e-mail real) evitând jignirile, cuvintele murdare și certurile.
Loading ...
Asta ma roade pe mine dintotdeauna .
Lucrez in lumea celor bogati si viata acolo e un rol.
Se citesc carti despre care ei nu inteleg ca sint niste
carti motivationale facute pt bani gen Carnegie Hall si ca nu primesc sfaturi sfinte gratis cum Isus face in BIBLIE.
Viata lor e un rol;merg la munca imbracati cum scrie in
cartea unui excroc ce s a imbogatit pe tema asta ,maninca si mer la seratwe dineuri imbracati si dresati de asa carti stupide false pline de viclenie .CARTI despre cum sa nu fii tu insuti.CE PROSTIE.TE intrebi uneori ;azi cu ce fata o sa se imbrace cind ne vom intilni la munca?
Din cauza banilor ajung sa joace roluri in chiar fata servitorilor lor ca nu cumva sa stie cineva cit de bogati sint .CIT de frumos zice Proverbul;mai bine un om sarac decit un bogat prefacut si care umbla pe doua cai..
De ce am ajuns noi asa oare ?
Am ajuns sa nu mai stim cine sintem cind iesim in lume .
Uneori iti vine sa i intrebi;
=omule cine te pune sa joci roluri ?
Viata nu e un rol…
Unii de divorteaza si cauta un suflet sincer cu care sa si
refaca viata si gasesc un altul care citeste carti despre cum sa nu fii tu insuti cum sa te prefaci ca sa iei ochii
dar in fapt un rol.Eu stiu ca noi cautam sinceritate dar ades ne unim cu cineva care invata nesinceritatea si subit uitam ce principii aveam si devenim exact ce uram mai mult.
Ciudat cum banul face din om un clovn si un actor.
Nu e de mirare ca saracul cu fire dintr o bucata e urit si
antipatic tuturor ..
Oamenii sint niste actori si isi provoaca singuri suferinta si de aia lumea s a izolat in case si nu si mai vorbesc nu mai sint prieteni .Din cauza falsului si egoismului.
Vorba povestii cu ciorba de piatre.Cu o piatre un om intr un sat a facut o ciorba si a adunat tot satul si ce fericiti au fost sa manince ciorba de piatra.De ce ?
Pt ca cineva le a spus ;ipocritilor cit va costa sa fiti ca fratii si sa stati impreuna ?
Daca ne am da bogatiile celor saraci tot am ramine cu averi
dar asa ..noi cei bogati preferam sa suferim singuri si lacomi traind rolul vietii adica prostia egoismului..