Ora exactă a iubirii
Dis-de-dimineaţă ne vom duce la vii
să vedem dacă a înmugurit via,
dacă s-a deschis floarea,
şi dacă au înflorit rodiile.
Acolo îţi voi da dragostea mea!
Cântarea Cântărilor 7:12
Dragostea vine la ora când se deschide floarea, spune Cartea. „Poetic, dar confuz”, spune fata. „Imprecis şi aiurea”, spune băiatul. Chiar dacă asta o spune Biblia! „Numai noi ştim când soseşte dragostea!”, ne clarifică el. Un lucru ar risipi norii deodată: dacă am şti ce înţelege Biblia că este dragostea şi la ce se referă băiatul şi fata când spun ei că ştiu cel mai bine ce este minunea asta de viaţă.
Să începem cu o imagine din peisajul celor care reclamă iubirea pe genericul vieţii lor:
Bogdan a cunoscut-o pe Eva. El nu era doar frumos, ci avea şi o cultură generală solidă. Nu era creştin, dar nici nu excludea posibilitatea de a se face. Eva era o fată dintr-o familie de creştini practicanţi ai întregului adevăr biblic. Ea era convinsă de valorile vieţii spirituale şi le trăia autentic. Era înaltă şi cu un farmec irezistibil prin ceea ce spunea şi mai ales prin atitudinea pe care o avea faţă de orice eveniment sau persoană.
Băiatul a devenit interesat de fată, deşi nu şi-a propus să accepte valorile ei. Manierele lui elegante, respectul şi cunoştinţele lui vaste nu au lăsat-o indiferentă pe Eva. Priceput în computere şi în arta conversaţiei, Bogdan a intrat în universul ei sufletesc ca actor principal. Niciun băiat din biserica ei nu se putea măsura cu performanţele lui. Comunicau din ce în ce mai mult pe teme diverse şi chiar şi pe subiecte religioase, teren pe care Eva voia să-l aducă pe Bogdan. Deşi nu dădea semne evidente de interes religios, avansa, în schimb, intens pe tărâm sentimental.
Eva îi descoperea întregul ei decor de biserică, familie, preocupări, stil de viaţă, conducând discuţiile spre dezvăluire de sine. În schimb, Bogdan impresiona prin dotările lui intelectuale şi umorul rafinat cu care se învăluia ca în norul unui fum, păstrând mister asupra propriei persoane. Într-o zi, el i-a mărturisit că viaţa lui a căpătat alt sens de când a cunoscut-o. A rugat-o să îl lase să-i ţină mâna ei în mâna lui măcar un minut. Ea a râs de această pretenţie şi i-a împlinit dorinţa. După patru luni de întâlniri şi comunicare, el îi mărturiseşte că este grav bolnav de inimă şi că aude mereu bubuituri puternice, care îl lasă cu răsuflarea întretăiată. „E urgent nevoie de un transplant”, îi mărturisi el. „Îmi trebuie urgent un donator”, o îngrozi el.
Apoi îi spune în maniera lui: „Eva, te rog, dă-mi inima ta, ca să fie numai a mea. E singura variantă de vindecare. Mi-a spus doctorul meu că fără tine nu am nicio speranţă de viaţă.” Ea roşi şi nu-i dădu niciun răspuns, dar i-a plăcut. S-a simţit tare bine. Bine de tot. Din momentul acela i-a luat mâna ei în mâna lui, fără să i-o ceară. O câştigase cu declaraţia lui de dragoste, artistic plănuită. Şi a mers..
Oare dragostea este o inimă care bubuie? Un rezultat similar poate fi obţinut şi atunci când eşti oprit de un poliţist pentru că ai întors pe linie continuă. Asta nu înseamnă că te îndrăgosteşti de poliţist. Dragostea înseamnă să te simţi nemaipomenit de bine? E posibil să fii anunţat că numărul celularului tău a intrat într-o tombolă şi ai câştigat 100.000 euro. Mai mult ca sigur o să te apuce o ameţeală de bucurie şi o stare de bine dintre acelea care te prind în braţe şi te ţin mult timp. Asta nu înseamnă însă că te îndrăgosteşti de organizatorul jocului. Dragostea nu este nici senzaţia aceea de „a nu mai putea trăi fără” o anumită persoană. Există multe persoane de care nu ne putem dispensa: mama – care găteşte, spală şi face curat; tata – care plăteşte facturile; profesorii – care te ajută să absolvi o şcoală.
Nu confundaţi dragostea nici cu dorinţa naturală de a oferi iubire, tandreţe. Dragostea între un băiat şi o fată este mai mult decât iubirea care îi vrea binele celuilalt fără a aştepta ceva în schimb. Este o…, dar să vedem ce s-a mai întâmplat în povestea cu băiatul cel isteţ.
I-a trimis câteva poezii făcute special pentru ea. Bine realizate şi cu expresii surpriză. Eva a fost încântată. „Pentru prima dată am scris poezii”, i-a declarat el. „Reuşita se datorează doar sursei de inspiraţie, care eşti tu, Eva”, o copleşi el. „Trebuie să-ţi mulţumesc pentru că mi-ai dat calificarea de poet, şi o sărută fără ca ea să replice cu refuz. Se înroşi din nou, dar bariera era ridicată pentru trecere liberă. Mai citea Biblia, dar dintr-o datorie religioasă. Chiar şi subiectele spirituale erau mai rare şi parcă incomodau relaţia tot mai fierbinte. Rugăciunile deveneau tot mai formale.
Biserica tot mai rigidă. Părinţii prea moralişti. Undeva în sufletul ei, se dădea o bătălie a deciziei pentru o dragoste care să o împlinească. Dar ceva o tulbura tot mai tare. Într-o noapte a strigat: „Doamne, dă-mi lumină în relaţia asta! Arată-mi dacă este el! Ştii bine că mă iubeşte! Chiar dacă nu împărtăşeşte religia mea şi eu îl iubesc. E adevărat că ştiu atât de puţin despre el, dar e de ajuns că ştie el mai multe despre mine. Aştept”. El o invită pentru prima dată la el acasă, undeva spre seară. Părinţii lui erau plecaţi din ţară pentru o săptămână. Ea a acceptat cu puţină reţinere, dar el a liniştit-o spunându-i că vrea să-i arate o surpriză culinară făcută de el. În acea zi, o studentă o opri pe stradă şi o întrebă de când e prietenă cu Bogdan. Ezită, dar îi spuse cu curaj că au trecut cinci luni. Şi că îi pare bine că îl cunoaşte. „Şi n-ai fost niciodată la el acasă?”, o întrebă fata blondă. „Nu”, îi răspunse enervată Eva. „Eşti o fericită. Eu nu am avut performanţa ta. La mine a durat doar două luni.
M-a invitat la o cină pregătită de el. E specialist. Meniul lui m-a costat un avort. Şi nu doar pe mine. Te asigur că ştie să pregătească o cină romantică. Mă cheamă Sonia. Succes!”, îi ură ironic fata. Ceva s-a destrămat brusc în universul ei afectiv, care părea că se legase. I-a dat telefon lui Bogdan că nu va putea veni la cina lui din cauza unor probleme personale care i-au complicat viaţa în acea seară. „Şi apropo, m-am întâlnit cu o fată blondă, pe nume Sonia, care mi-a spus că eşti un artist în arta culinară. Şi că nu poate uita acea cină.” Şi el a înţeles că Eva a… înţeles. S-a oprit la timp în faţa pomului… oprit!
Instinctul sexual este uneori interpretat greşit drept dragoste; apariţia lui nu înseamnă decât că aţi atins o anumită vârstă, iar acum este momentul să învăţaţi să-l dominaţi, nu să-l demonstraţi!
Îndrăgostiţii sunt fericiţi atunci când au ocazia să-şi petreacă timpul împreună, să-şi împărtăşească ideile şi valorile. O persoană îndrăgostită doreşte să afle cât mai multe despre iubitul ei, conversaţia fiind o plăcere, o comoară. Va dori să descopere istoria neştiută a celuilalt, copilăria, viaţa de familie, de şcoală, idealurile pe care le-a avut. Aceasta nu e deloc o incursiune plictisitoare, ci una plină de surprize; surprize ce te încântă sau te întristează, dar întotdeauna te apropie de iubitul tău şi-l îndrăgeşti tot mai mult. Bogdan şi-a trecut viaţa la secret pentru că nu-l onora niciuna din isprăvile lui de manipulare şi seducere.
Atunci când eşti îndrăgostit, eşti plin de energie, de creativitate. Iubirea te face capabil să înveţi mai bine, să munceşti mai bine, să excelezi în tot ceea ce faci.
Un alt indiciu al adevăratei iubiri este faptul că aceasta e caracterizată de respect reciproc şi de o mare plăcere de a fi în compania iubitului tău. În plus, acorzi libertate gusturilor celuilalt, manifestării personalităţii sale, îi accepţi obiceiurile şi-i respecţi obiectivele din viaţa sa. Dragostea adevărată nu încearcă să exaspereze, să forţeze, să manipuleze în vreun fel persoana iubită. Dragostea caută întotdeauna binele suprem al celuilalt.
Atunci, cum ştii că te-ai îndrăgostit?
Când floarea se deschide, spune înţeleptul. Când fata şi băiatul sunt gata să se piardă pe ei înşişi pentru binele sufletesc şi fizic al celuilalt; când faci din relaţie o plăcere a descoperirii celuilalt şi a descoperirii de sine pentru o schimbare spre binele partenerului şi pentru o relaţie de calitate prin comunicare; când vrei să ajungi la celălalt nu pentru plăcerea şi pasiunea ta proprie; când arăţi farmecul pus de Creator în tine pentru a-L descoperi pe El; când în lumina vieţii Lui, Hristos îţi aduce o linişte tot mai mare în bucuria alianţei care creşte pentru decizia căsătoriei. Doar acolo, lângă o viaţă deschisă ca o floare, dragostea va merge până la capăt.
Citește mai departe - articole relaționate
aşteptare, dragoste, iubire, ora, timp
Dacă vrei să transmiți un mesaj, o critică constructivă sau vrei să adaugi o idee, un sfat, te rugăm să lași un comentariu completând formularul de mai jos. Se acceptă doar comentariile ale căror autori își asumă responsabilitatea pentru ceea ce scriu (nume & e-mail real) evitând jignirile, cuvintele murdare și certurile.












Superba expunerea ! Foarte adevarte si explicite toate ideile.Mi-a placut foarte mult concluzia ! Sa aveti parte de binecuvantari ceresti !