Mărturii cu privire la comportamentul sexual
O carte poate constitui un punct de orientare.
Mai ales când eşti prins în mijlocul unei dileme, al unei încercări sau al unei ispite. O carte presărată cu exemple concrete te poate face să vezi lucrurile într-o altfel de lumină. O astfel de carte este Mărturii cu privire la comportamentul sexual, adulter şi divorţ, scrisă de Ellen G. White.
Orice construcţie are la bază un proiect. Schiţa căminului, ca locul cel mai fericit de pe pământ, spaţiul în care cei doi descoperă modul în care se pot încrede mai mult în ajutorul şi prezenţa lui Dumnezeu, este plasată în deschiderea cărţii. Şi nu trebuie omis un lucru: căsătoria implică responsabilitate, şi nu o emoţie de moment.
Înainte de a începe construcţia, este bine să ştii cine eşti. Pentru ca nu cumva să te pierzi într-o căsnicie în care există pericolul de a te supune continuu dorinţelor şi părerilor celuilalt. S-ar putea ca, intrând într-un astfel de sistem, să nu-i fii de prea mare folos celuilalt şi nici să nu îţi atingi scopul pentru care te-a creat Dumnezeu. El a dat fiecăruia, bărbaţi şi femei, o identitate, o individualitate pentru a putea acţiona responsabil în dreptul lor înşişi. Fiecare trebuie să se cunoască pe sine, înainte de a încerca să îl descopere pe cel de alături, iar cunoaşterea fizică este punctul cel mai slab de pornire. Şi nici relaţia fără finalitate – de dragul cunoaşterii la infinit – nu este cea mai bună. Poate fi un semn al fugii de responsabilitate.
Autoarea nu vizează doar aspecte pregătitoare pentru viaţa de familie, ci şi unele care ţin de aceasta în mod direct, cum sunt adulterul şi excesul sexual în cadrul căsătoriei. Adulterul este un păcat înfricoşător, practicat într-o măsură alarmantă. Oamenii uită deseori că nu sunt desăvârşiţi, ci supuşi păcatului, uită că simbolul căsătoriei trece de noţiunea noutăţii şi se supune Legii Domnului. Şi totuşi trebuie să existe întotdeauna o dispoziţie pentru iertare.
Dragostea înseamnă răbdare şi bunăvoinţă reciprocă.
Excesul sexual se poate ascunde sub eticheta căsătoriei. Chiar bărbaţi şi femei care pretind că sunt evlavioşi dau frâu liber patimilor josnice şi nu se gândesc că Dumnezeu îi va trage la răspundere pentru irosirea energiei vitale, ceea ce slăbeşte întregul organism. Oamenii fac abuz dintr-un legământ sfânt şi plin de onoare, privit cu duioşie şi înţelegere de către Dumnezeu, pentru a-şi releva patimile cele mai animalice şi mai lipsite de puritate.
Dincolo de problema vieţii de familie, Ellen G. White aduce în discuţie, într-o epocă în care astfel de subiecte erau puse sub cheie, şi alte dimensiuni ale sexualităţii umane: homosexualitatea, masturbarea sau abuzul, condamnând fiecare dintre aceste lucruri în parte. Ea atrage atenţia asupra faptului cel mai grav şi anume acela că trăsătura dominantă a majorităţii celor care au fost biruiţi de păcat este că ei nu au simţământul real al ticăloşiei şi păcătoşeniei lor. Motiv pentru care astfel de anormalităţi sunt întâlnite atât de des.
A acuza pe cineva nu este o soluţie.
Şi totuşi ne e mai uşor să facem acest lucru, decât să acordăm ajutor şi înţelegere. Astfel, lipsa încrederii, neacordarea unei noi şanse ne adâncesc uneori şi mai mult în păcat. Lipsa de omenie a omului faţă de om este cel mai mare păcat al nostru. A oferi cuiva sprijinul de care are nevoie pentru a ieşi din situaţia în care este prins este un pas mai aproape de oameni. Acesta este şi tonul în care Ellen G. White încheie volumul care se doreşte a fi nu doar un punct de reper, ci şi o demonstraţie a faptului că dragostea şi curăţia sufletească trebuie să pornească, înainte de toate, din noi înşine, din interior spre exterior.
Citește mai departe - articole relaționate
ajutor, atitudine, carte, exces, Sex
Dacă vrei să transmiți un mesaj, o critică constructivă sau vrei să adaugi o idee, un sfat, te rugăm să lași un comentariu completând formularul de mai jos. Se acceptă doar comentariile ale căror autori își asumă responsabilitatea pentru ceea ce scriu (nume & e-mail real) evitând jignirile, cuvintele murdare și certurile.
Loading ...
Ar fi bine sa mai si citim din cand in cand, nu?
Sa mai discutam si cu parintii, sa mai punem mana pe o carte, poate asa ne mai revenim.