Editorial numărul 8
Îmi place mult toamna. Poate datorită culorilor ei care îmi umplu fereastra atunci când o deschid ca să respir o gură de aer curat de după ploaie. Îmi place felul în care se aşază în fiecare zi pe drumurile mele care vin şi pleacă spre oameni mai mult sau mai puţin diferiţi.
Îmi place toamna. Poate şi datorită felului în care nuanţele calde ale frunzelor te inspiră cum să mai asortezi bluza cu eşarfa, cu cămaşa, cu cravata, cu umbrela care pare că este un prieten nelipsit în astfel de zile.
Îmi place felul în care adierile reci de dimineaţă mă învăluie când pornesc în zori de acasă, încercând să îmi aduc aminte de zilele de tabără, de ce am astăzi de făcut, despre ce a fost vorba în ultimul capitol de carte, care sunt motivele pentru care ar trebui să zâmbesc.
Îmi plac poveştile spuse la gura sobei în miez de toamnă. Poveşti cu rimă sau doar cu măsură, poveşti despre cum s-a cunoscut bunicul cu bunica şi felul în care îşi găseau casa emoţiile pe vremea lor, poveşti scrise de Dumnezeu în viaţa fiecărui om.
Îmi place toamna pentru că îl trezeşte pe scriitorul din cititor. Poate chiar şi pe cititorul care respiră adânc înainte de a da pagina. Şi scriitorul se aşază în faţa paginii blogului şi începe să scrie un text despre toamnă. Toamna şi culorile ei şi razele ei călduţe de soare care bat a primăvară. Poate chiar editorialul pentru numărul 8.
Citește mai departe - articole relaționate
aer, cristina neagu, culori, curat, Editorial, respiro, toamna
Dacă vrei să transmiți un mesaj, o critică constructivă sau vrei să adaugi o idee, un sfat, te rugăm să lași un comentariu completând formularul de mai jos. Se acceptă doar comentariile ale căror autori își asumă responsabilitatea pentru ceea ce scriu (nume & e-mail real) evitând jignirile, cuvintele murdare și certurile.










