Paşi spre maturitate

Vă spuneam data trecută (a trecut cam mult de atunci şi vreau să nu se mai repete) că cele trei condiţii esenţiale ale poeziei sunt poesis, mimesis şi catharsis. În acea ocazie, am vorbit puţin despre poesis. Am spus că rolul poeziei este acela de a ne transmite o stare sufletească, o emoţie. Pentru a realiza acest lucru, poetul are la îndemână metafora. Despre ea am vorbit mai înainte.

Acum vom vorbi despre mimesis. Acest cuvânt vine de la o rădăcină care s-ar putea traduce prin „a copia”, „a reproduce forma unui lucru”. Cel mai apropiat cuvânt în limba română este „a mima”. Cunoaşteţi jocul nostru îndrăgit de altădată, când două echipe se întreceau să ghicească un anumit cuvânt pe care cineva dintre noi îl reproducea făcând diferite gesturi. Spuneam în cuvinte foarte simple că „mimam”. Mimesis este calitatea poeziei de a reproduce pasaje sau secvenţe din realitatea înconjurătoare, cu intenţia de a sugera aspecte mai profunde ale trăirii sufleteşti. › citește în continuare

Copiii lui Israel au făcut ce nu plăcea Domnului; şi Domnul i-a dat în mâinile lui Madian, timp de şapte ani. Mâna lui Madian a fost puternică împotriva lui Israel. Ca să scape de Madian, copiii lui Israel fugeau în văgăunile munţilor, în peşteri şi pe stânci întărite. După ce semăna Israel, Madian se suia cu Amalec şi fiii Răsăritului şi porneau împotriva lui. Tăbărau în faţa lui, nimiceau roadele ţării până spre Gaza, şi nu lăsau în Israel nici merinde, nici oi, nici boi, nici măgari…. Israel a ajuns foarte nenorocit din pricina lui Madian, şi copiii lui Israel au strigat către Domnul (Judecători 6:1-6).

Madianiţii erau un popor nomad, al cărui teritoriu se întindea din partea sudică a peninsulei Sinai spre nord, până în golful Acaba şi până departe în câmpiile de la răsărit de Moab. Ei erau rudele evreilor, având în vedere că Madian a fost fiul lui Avraam de la Chetura, cea de-a doua lui soţie. Tatăl soţiei lui Moise era preot al Madianului (Exod 2:15-21). › citește în continuare

Înainte să locuim într-o casă, într-un cartier, într-un oraş, pe un continent, locuim în noi înşine. Stilul nu are vârstă, are doar substanţă. El se construieşte cu răbdare şi cu multă informaţie (Dana Budeanu – Manual de stil).

Ne întrebăm uneori cum am putea pune în valoare propriile calităţi estetice combinând culorile calde şi naturale. Culori care ne ajută pe noi şi pe cei din jurul nostru să privim lucrurile într-un mod optimist, mulţumindu-I Tatălui ceresc pentru ROGVAIV-ul naturii, special creat pentru a ne „răsfăţa”. Răspunsurile sunt întotdeauna mult mai complexe decât simplele noastre întrebări.

În rândurile următoare, voi încerca să ofer câteva sugestii referitoare la cum am putea combina hainele preferate astfel încât să fim îmbrăcaţi adecvat atât la biserică, cât şi la locul de muncă, când mergem la plimbare, în cadrul evenimentelor importante sau în orice altă împrejurare.

Vă invit să pornim împreună într-o călătorie. Aceea a construirii propriului stil. › citește în continuare

Culoarea reprezintă un lucru foarte important. Mai ales atunci când vine vorba de vestimentaţie. Persoanele care nu ştiu să-şi asorteze hainele, să se îmbrace într-un mod plăcut, s-ar putea să aibă destul de mult de pierdut. Acest lucru este valabil atât pentru fete, cât şi pentru băieţi. Iar băieţii care poartă şosete albe la pantofi negri par un pic în afara domeniului. Dar mai există o speranţă. Iată doar câteva modalităţi sigure de a afla cum poţi combina şi asorta culorile.

Atunci când îţi alegi o ţinută, e bine să te limitezi la doar două, trei culori, deoarece aspectul de curcubeu nu este pe placul nimănui. › citește în continuare