Arta iertării

«Fiecare om ar trebui să aibă un cimitir personal respectabil, în care să poată îngropa greşelile prietenilor lui.»
Mark Twain
Cu ceva timp în urmă, de ziua mea, am primit o carte pe care era scris acest motto, precum şi un sincer „Îmi pare rău!”. Atunci am început să calc firav, dar sigur, pe lungul drum al iertării. Am învăţat că a ierta este o adevărată artă şi că fiecare dintre noi poate fi un artist! Am fost rănită de oameni şi rana cea mai greu de vindecat şi de iertat e cea produsă de persoanele la care ţin… deoarece este „mai uşor să ierţi un duşman decât un prieten.” (Willliam Black) Este atât de uşor să rănim, dar după ce suntem răniţi la rândul nostru şi vedem ce implică iertarea, poate că vom învăţa să nu-i mai rănim pe cei dragi! Ne trăim existenţa cufundaţi în superlative: avem impresia că iubim prea mult, că oferim prea mult, doar că atunci când vorbim despre iertare se pare că avem mari restanţe, deoarece iertăm prea puţin… › citește în continuare
Ieri, azi și mâine… ce va fi?
„Aţi văzut… cum v-am purtat pe aripi de vultur şi v-am adus aici la Mine.”
Exod 19:4
Ieri
„A fost odată ca niciodată…” aşa încep de fapt poveştile. Staţi liniştiţi! Nu o să încep acum să vă depăn „Fata babei şi fata moşneagului”, „Soacra cu trei nurori”, „Harap Alb” sau cine mai ştie ce altă poveste din copilărie. Vreau doar să ne oprim puţin şi să ne amintim de acel „a fost odată” pentru fiecare dintre noi. De ce este atât de important încât trebuie să ne aducem aminte de el? Simplu… vă invit să facem o călătorie imaginară şi să privim prin ochiul amintirilor spre trecut, nu pentru a desface firul în patru, ci pentru a ne aminti de felul minunat în care ne-a condus Dumnezeu până în prezent.
Privind la trecut, cred că fiecare dintre noi avem în colecţia de amintiri situaţii mai mult sau mai puţin plăcute, când Dumnezeu a fost ACOLO, alături de noi. Poate pentru unii, acest „a fost odată ca niciodată” nu este doar nostalgic şi dureros, ci chiar marcat de regrete. Nu am atins idealul dorit. Unoeri poate fi unul luminos, ca în momentele de glorie… Depinde de experienţa fiecăruia! › citește în continuare
Editorial numărul 11
“Opriţi-vă şi să ştiţi că Eu sunt Dumnezeu…” Ps. 46:10
Suntem în plin sezon festiv… Şcoala s-a terminat de ceva vreme, astfel că, acum, este un timp al vacanţelor şi concediilor, un timp când gândul nostru zboară spre locuri maritime sau montane… Dar chiar şi într-un astfel de context este bine-venit un moment de re:spiro, fie el şi online… Sau ar putea fi o pauză la…pauză pentru cei obosiţi de-atâta zor… Indiferent însă de cum alegi să îl numeşti, un lucru e sigur: Re:spiro e alături de tine, fie că eşti deja în vreo tabără, fie că îţi faci planuri să mergi într-acolo!
Pentru aceste câteva rânduri de început, vă invit să facem un scurt popas deoarece ni se spune: „Opriţi-vă şi să ştiţi că Eu sunt Dumnezeu…” Şi asta deoarece atunci când plecăm în vacanţă, când aveam ocazia de a ne bucura din plin de zile libere, suntem tentaţi să ne luăm vacanţă şi de la…mântuire şi, implicit, de la…relaţia noastră cu Dumnezeu… Biblia zace fie uitată pe un raft acasă, fie în vreun colţ de valiză, de negăsit… E trist, dar e şi adevărat că în astfel de zile permitem gândurilor să poposească mai mult pe terenuri interzise, iar în fapte să se vadă acest lucru… › citește în continuare