Încă îmi amintesc ce am simţit când mi-am văzut primul articol publicat. Nu era textul cel mai bun, dar eram cea mai fericită persoană. În ciuda faptului că îmi greşiseră numele (nici măcar nu era pe prima pagină), momentul cumpărării ziarului şi a deschiderii lui a fost magic. › citește în continuare

Celule stem, proiecţii 3D, vaci clonate, wireless, holograme… Ce urmează? Mai este loc de lucruri noi? Cât de departe am ajuns? Sau deja ne-am aruncat în gaura neagră a propriilor imprudenţe? › citește în continuare

Lumea mereu discută despre vreme. Probabil la fel de mult şi despre filmul de aseară de la TV, premiile Oscar, ultimul film apărut pe piaţă şi ce actriţă mai joacă în James Bond. Inevitabil un litigiu s-a format. Unii susţin că influenţa filmului asupra omului şi a societăţii este puternică, alţii că este superficială. Între timp, filmul devine un domeniu tot mai fascinant, mai complicat şi o primă opţiune atunci când vine vorba de timp liber.

Ai văzut cartea şi ai citit filmul?

Dintre cele 80 de premii Oscar pentru cel mai bun film oferite până în prezent, 55 sunt ecranizate sau inspirate dintr-o carte.

Argumentul acesta îi pune pe unii în situaţia dificilă de a recunoaşte că, filmul, pe lângă o sursă de distracţie, face parte din cultură şi este considerat pe bună dreptate cea de-a şaptea artă. Operele celor mai mari scriitori ai tuturor timpurilor au fost ecranizate şi câteodată cele mai bune filme pe care le-aţi vizionat erau inspirate din cărţi, fără să vă daţi seama de acest lucru. În acest context, filmul poate fi văzut ca o extensie a cărţii, un fel de update, care ne oferă, pe lângă lectură, şi plăcerea unor imagini, a unei muzici şi a unor sunete. Astfel, filmul devine extensia, prelungirea omului modern care nu vede în el doar o formă de distracţie, ci şi una de evadare într-o altă lume, culturalizare şi chiar sursa unor noi informaţii. Filmul, de cele mai multe ori aduce în discuţie diferite probleme ale societăţii, probleme pe care nu tot timpul le conştientizăm la adevărată lor valoare. Aşa ar fi, de exemplu, cazul filmului Copiii nevăzuţi (2005), care subliniază condiţia copiilor din toată lumea în secolul al XXI-lea.

› citește în continuare

Când ai citit ultima dată o carte de ştiinţă? Sau una de dragoste? De etică şi morală? Sau de filosofie? Dar o carte care să le cuprindă pe toate? Cât de comună sau de tratată ar fi, Biblia rămâne totuşi cartea care cuprinde toate domeniile vieţii.

Şi nu este chiar atât de comună. Doar că noi ne-am obişnuit să o tratăm ca pe un obiect, un bibelou ce trebuie să decoreze neapărat biblioteca oricărui creştin. Ne-am obişnuit să lăsăm praful să se aştearnă pe multele exemplare pe care le deţinem. Paradoxul creştinului de astăzi este acela că are destule Biblii, dar niciodată nu le foloseşte. Biblia a devenit un manual de consultare în caz de dezastru şi nenorocire, nu o materie de studiu zilnic. Cel mai mult se observă că în timp ce rafturile şi casele se umplu de Biblii, oamenii sunt tot mai puţin doritori să o citească.

Ne place să citim studii despre Biblie, interpretări ale acesteia, în loc să citim originalul. Ca un biolog, care în loc să studieze o plantă rară în mediul ei natural, preferă să observe un exemplar din ierbar. Calitatea descoperirilor este redusă la minimum. Importanţa mesajului este anulată. Un telefonul fără fir: la sfârşit ajungi să pricepi cu totul altceva decât ceea ce transmite mesajul iniţial. › citește în continuare