• Consiliere gratuită
  • Resurse gratuite
  • Despre noi
  • Articole
  • Devoțional zilnic
  • Arhivă
    • Numărul 15 – Supliment gratuit
    • Numărul 13 – Decembrie 2009 – Ediție specială
    • Numărul 12 – Noiembrie 2009 – Ediție specială
    • Numărul 11 – Iulie 2009
    • Numărul 10 – Ediţie specială
    • Numărul 9 – Ianuarie 2009
    • Numărul 8 – Octombrie 2008
    • Numărul 7 – August 2008
    • Numărul 6 – Mai 2008
    • Numărul 5 – Martie 2008
    • Numărul 4 – Februarie 2008
    • Numărul 3 – Ianuarie 2008
    • Numărul 2 – Decembrie 2007
    • Numărul 1 – Noiembrie 2007
  • Contact & Sugestii
  • Altele
    • Leadership
    • Tu pentru cine te rogi?
    • Bannere pentru promovare
    • Colaborează cu noi
    • Donează
    • Informaţii despre procurarea revistei şi oferte
    • Recomandări
    • Sitemap

Fascinaţia trecutului III

publicat de Gyl Pey în Istorie, Numărul 3

Adu-ţi aminte de zilele din vechime, socoteşte anii, vârstă de oameni după vârstă de oameni, întreabă pe tatăl tău, şi te va învăţa, pe bătrânii tăi, şi îţi vor spune. Când Cel Preaînalt a dat o moştenire neamurilor, când a despărţit pe copiii oamenilor, a pus hotare popoarelor… (Deuteronom 32:7-8 pp)

Un studiu atent al istoriei demult apuse a celor ce au trăit la nord de Dunăre îţi va permite să descoperi grija specială pe care Dumnezeu a purtat-o poporului român şi strămoşilor lui, geto-dacii. Cu aproape 500 de ani înainte de naşterea lui Isus, reformele religioase realizate de Zamolxis, şi mai apoi de Deceneu, au marcat începutul pregătirii spirituale, morale şi culturale a geto-dacilor. Ei au primit învăţătura „daimonului” lor, au acceptat monoteismul şi au intrat în legământ cu Dumnezeul cerurilor, care nu era reprezentat prin imagini sau chipuri. Aceste schimbări au apărut după reforma lui Zamolxis. Dar cine a fost acest Zamolxis? › citește în continuare

Fascinaţia trecutului II

publicat de Gyl Pey în Istorie, Numărul 2

O privire atentă asupra istoriei noastre ne permite să surprindem grija specială pe care a manifestat-o Dumnezeu faţă de poporul român şi strămoşii lui geto-daci.

Este uimitor să descoperi felul în care Dumnezeu, cu aproape 500 de ani înainte de naşterea lui Isus, a început pregătirea spirituală şi moral-culturală a geto-dacilor, prin reformele religioase ale lui Zamolxis şi, mai târziu, ale lui Deceneu. Geto-dacii au primit învăţătura daimonului lor şi, odată cu ea, monoteismul; au intrat în legământ cu Dumnezeul cerurilor, care nu putea fi reprezentat prin imagini. › citește în continuare

Fascinatia trecutului VII

publicat de Gyl Pey în Istorie, Numărul 7

Evanghelizarea popoarelor migratoare

Ferice de poporul al cărui Dumnezeu este Domnul! Ferice de poporul pe care şi-l alege El de moştenire (Psalmi 33:22).

Ţinta şi misiunea creştinilor apostolici a fost împlinirea mandatului încredinţat lor de Domnul Isus, cât mai repede posibil. Din aceste considerente, Pavel nu avea odihnă iar apostolii au mers în misiune dispuşi să plătească preţul suprem. Împlinirea misiunii a devenit dominanta vieţii lor şi s-au răspândit în toate zările lumii cunoscute, astfel încât Pavel declara în Epistola către Coloseni 1:23: … Evanghelia pe care aţi auzit-o … a fost propovăduită oricărei făpturi de sub cer…

Istoricul Origenes spunea: Toma a mers să predice Parţilor, Matei a mers în Etiopia, Bartolomeu în vestul Indiei, Ioan în Asia, Andrei în Scythia, Petru în Pont, Galatia, Bithynia şi Capodokia, Paul a mers din Ierusalim până în Illyria (Origenes, Comentarii la Facerea, vol. III). În felul acesta au acoperit în mare parte lumea cunoscută, în vremea apostolică. › citește în continuare

Castelul Spiritului

publicat de Gyl Pey în Istorie, Numărul 12

Unul dintre punctele de atracţie ale oraşului Câmpina este Castelul Iulia Haşdeu, cunoscut şi sub numele de „Templul Spiritului.” Acesta a fost construit de scriitorul şi istoricul român Bogdan Petriceicu Haşdeu, între anii 1893-1896, în memoria fiicei sale Iulia, moartă din cauza tuberculozei la doar 19 ani. Legenda spune că Haşdeu se retrăgea deseori la reşedinţa sa de la Câmpina pentru a comunica, prin intermediul spiritismului, cu fiica lui. Răpus de durere, Haşdeu renunţă la munca sa de savant în litere şi se dedică total amintirii Iuliei, având dese discuţii cu spiritul fetei. › citește în continuare

Pagina 1 din 212»

Revista Re:spiro

  • Ultimele articole
  • Popular
  • Înțelepciunea cea de toate zilele Brandusa Ciorba-Ciobanu
  • Pe scena existenţei Ionut Stanica
  • Lavinia-Ersilia Gedő Răducu Popa
  • Dialogul fulger Tina Albu
  • Unde este Dumnezeu? Denisa Dumitras
  • Depășește bariera virtualului Denisa Dumitras
  • Votează

    Tu te rogi pentru cineva?

    View Results

    Loading ... Loading ...
  • De mâine sau de… azi? Marius Andrei
  • De mâine sau de… azi? Marius Andrei
  • De mâine sau de… azi? Marius Andrei
  • De mâine sau de… azi? Marius Andrei
  • De mâine sau de… azi? Marius Andrei