Bunăvoința Împăratului
Era o dimineață ca oricare alta. Trei tineri se trezesc și încep ziua ca de obicei, fără să bănuiască ce va urma. Dar după cum obișnuiau, au îngenunchiat și au cerut Tatălui lor de sus, ca mâna Lui atotputernică să-i ocrotească pe noul drum cotidian pavat cu imprevizibil.
O voce la auzul căreia tremura orice genunchi la vremea aceea ajunse și la urechile lor. Era cuvântul împăratului. Împăratul celui mai strălucit imperiu care s-a clădit vreodată sub soare. Porunca celui mai prestigios cap de aur care s-a expus vreodată în vitrina tezaurului ambiției omenești făcea să cadă de spaimă înaintea lui întreaga provincie. Cuvântul lui de data aceeea desființa orice altă închipuire divină ordonând o demonstrație publică a sensibilității pentru suveranitatea majestății sale, în semn de respect și recunoaștere, astfel orice genunchi să se plece înaintea simbolului lui reprezentativ.
Cunoașteți bine episodul chipului de aur din cartea lui Daniel; și poate că veți considera extrem de sfidătoare atitudinea celor trei tineri evrei care, deși au răspuns invitației de a se prezenta în câmpia Dura, au refuzat categoric a se pleca înaintea acelui metal polisemantic de valoros. Poate vă gândiți că era mai bine dacă ar fi rămas acasă. Unii poate o vor numi o obrăznicie prea riscantă pentru conjunctura aceea condimentată.Și poate că unii vor găsi în bunăvoința împăratului de a întrerupe ceremonia și a le acorda o a doua șansă ”babelor surde”, culmea bunăvoinței și apogeul indulgenței de care nu s-a mai auzit vreodată. Și poate că reacția lor prin cuvintele ”Noi n-avem nevoie să-ți răspundem…” unii le vor găsi fie o inconștiență fatală, fie un tupeu fantastic, în definitiv tot sinucidere însemnând. Dar ce părere aveți de continuarea răspunsului: Dumnezeul nostru Căruia I-am oferit deja închinarea noastră în dimineața aceasta, ne va scoate din mâna ta?
Poate că pe unii îi trec toate transpirațiile doar imaginându-și un asemenea răspuns adresat directorului sau responsabilului care i-a angajat. Poate că înainte să-l conceapă îi încearcă teama de a-și pierde serviciul, de a părea penibili înaintea colegilor; și poate că mulți, atunci când au citit capitolul respectiv s-au imaginat pe câmpia Dura și întocmeau în mintea lor alternative de salvare imaginându-se cum se împiedică sau că li s-a dezlegat șiretul de la încălțăminte,orice, numai să nu atragă atenția cuiva. Dar nu. Pe Dumnezeu niciodată nu-L poți înșela. Șadrac, Meșac și Abed-Nego au atras TOATĂ atenția închinătorilor la metale ”prețioase” și au direcționat-o către Viul Dumnezeu, cu un patos încălzit de șapte ori mai mult decât cuptorul care îi amenința. Și când toată crema imperială a căzut la pământ, cei trei tineri au rămas cu adevărat în picioare.
Era o dimineață ca aceasta. Nu exista nicio adiere de pericol, niciun indiciu că ar urma vreun atac terorist sau vreo maree devastatoare, vreun cutremur de proporții ori vreo tornadă nimicitoare, inundații, erupții vulcanice sau război. La fel ca atunci, nici astăzi nu putem intui ce ne va despacheta ziua. De altfel prea puțin contează ce ar putea să vină, să vină! Eu nu mă tem de niciun rău pentru că genunchiul meu în dimineața aceasta s-a plecat înaintea Adevăratului Dumnezeu, de aceea orice ar fi să vină, sufletul meu este în siguranță în mâna Sa iar bunăvoința Împăratului meu este mai mare decât idolii ștanțați cu reduceri de preț și garanție. Tu cum ai început ziua?
Citește mai departe - articole la întâmplare
Dacă vrei să transmiți un mesaj, o critică constructivă sau vrei să adaugi o idee, un sfat, te rugăm să lași un comentariu completând formularul de mai jos. Se acceptă doar comentariile ale căror autori își asumă responsabilitatea pentru ceea ce scriu (nume & e-mail real) evitând jignirile, cuvintele murdare și certurile.
Loading ...