• Consiliere gratuită
  • Resurse gratuite
  • Despre noi
  • Articole
  • Devoțional zilnic
  • Arhivă
    • Numărul 15 – Supliment gratuit
    • Numărul 13 – Decembrie 2009 – Ediție specială
    • Numărul 12 – Noiembrie 2009 – Ediție specială
    • Numărul 11 – Iulie 2009
    • Numărul 10 – Ediţie specială
    • Numărul 9 – Ianuarie 2009
    • Numărul 8 – Octombrie 2008
    • Numărul 7 – August 2008
    • Numărul 6 – Mai 2008
    • Numărul 5 – Martie 2008
    • Numărul 4 – Februarie 2008
    • Numărul 3 – Ianuarie 2008
    • Numărul 2 – Decembrie 2007
    • Numărul 1 – Noiembrie 2007
  • Contact & Sugestii
  • Altele
    • Leadership
    • Tu pentru cine te rogi?
    • Bannere pentru promovare
    • Colaborează cu noi
    • Donează
    • Informaţii despre procurarea revistei şi oferte
    • Recomandări
    • Sitemap

Semnificaţia gesturilor

publicat de Alina Savu Mindreanu în Alegeri, Articole online, Featured

Conştient, sau mai ales inconştient, emitem gesturi şi semnale care trădează o anumită stare de spirit, o intenţie sau un gând. Gesturile sunt tipul de limbaj pe care îl poate înţelege oricine, chiar barbarii, cum spunea Cicero. De aceea se recunoaşte utilitatea acestui limbaj universal. Deşi unele interpretări sunt diferite, sunt anumite gesturi emblemă a căror semnificaţie o recunoaşte majoritatea. Gesturile sunt convenţii sociale care au valoare de semn şi un echivalent lingvistic cert. Sunt gesturi autonome şi pot substitui în totalitate cuvântul.

Semnul OK, atingerea vârfului degetului arătătorului, formând un cerc, păstrând celelalte degete drepte şi palma orientată spre spectator înseamnă este în regulă, dar, în zone geografice diferite, acestui gest îi este dată o interpretare diferită: în Franţa înseamnă zero, în Japonia bani, în Malta este o aluzie la homosexualitate cuiva şi în Tunisia o ameninţare cu moartea. Însă aceeaşi idee poate fi exprimată altfel: rusul ridică degetul mare în poziţie verticală, francezul îşi duce la buze arătătorul şi degetul mare unite la vârf, brazilianul îşi strânge între degete lobul urechii. Mâna cu degetul mare în poziţie verticală şi cu celelalte degete strânse echivalează în SUA, Rusia sau Franţa cu adresarea unei felicitări pentru lucrul bine făcut. Originea gestului se pierde în negura timpului. În Roma antică, viaţa unui gladiator deosebit de curajos era cruţată dacă împăratul îndrepta degetul mare în sus; dacă îl îndrepta în jos, gladiatorul era condamnat la moarte.

Litera V, formată din arătător şi degetul mijlociu cu podul palmei orientat spre ceilalţi, reprezintă victorie sau pace, însă prin anii ’60 avea o conotaţie obscenă, dovadă că şi semnalele împământenite se pot schimba. Se ştie că mişcarea orizontală a capului e specifică pentru a exprima negaţia, însă în India sau zona balcanică situaţia stă invers, bulgarii, turcii europeni şi grecii macedoneni, confirmă prin acest gest.

Conform specialiştilor există mai multe tipuri de gesturi: – emblemele - gestul OK, semnul făcut pentru oprirea unei maşini, mişcările capului pentru da, nu, ridicarea din umeri, clipitul complice din ochi, semnul victoriei, gestul ce indică nebunia, cel pentru linişte, sunt  gesturi convenţionale frecvent utilizate în gestica noastră al căror înţeles este cunoscut de majoritatea membrilor grupului social şi sunt folosite intenţionat pentru a transmite anumite mesaje; – ilustratorii - mişcările verticale ale mâinilor menite să accentueze anumite cuvinte şi să atragă atenţia ascultătorului sau care desenează în aer forma obiectelor despre care se vorbeşte, gesturile care descriu o mişcare corporală, o acţiune, care pare prea săracă redată doar în cuvinte, sau cele care descriu o mişcare abstractă cum ar fi cea a propriului gând sau traiectoria unui raţionament, distanţa dintre persoane şi obiecte sau cadenţa unei acţiuni este redata prin mişcările spaţiale sau mişcările ritmice; – mişcările afective – comunică stările sufleteşti prin care trece emiţătorul, gesturi mimice sau corporale care însoţesc o trăire organică: a roşi, a te crispa de durere, a tresări (tristeţea, dezgustul, ameninţarea, neliniştea, groaza, triumful se exprimă la fel la popoare diferite şi îndepărtate geografic şi cultural); – gesturile de reglaj – apropierea de partener, contactul vizual reciproc, postura de ascultare, de solicitare a cuvântului, ne ajută în menţinerea şi controlarea interacţiunii; – gesturile adaptorii – manipulările de obiecte (pix, foi de scris, cravată, haină, pahar) şi sau răsucirea şuviţei de păr, mişcatul ritmic al piciorului, atingerea urechilor, nasului, roaderea unghiilor, au rolul de descărcare şi echilibrare psihică.

Gesturile managerilor nu sunt diferite de celelate, dar în acest context anumite posturi şi gesturi au altă semnificaţie. Mângâierea bărbii, sprijinirea capului, sau un deget pe obraz, un altul sub bărbie, celelalte îndoite – ezitare, reflectare, evaluare. Capul sprijinit pe mână – plictiseală. Lăsarea pe spate în scaun, mâinile după ceafă – superioritate. Mâinile adunate cu degetele sprijinite – încredere în sine. Palma pusă pe ceafă – exasperare. A ţine între buze un braţ al ramei de ochelari – câştigare de timp. Încrucişarea braţelor -  apărare.

Există anumite aspecte ale limbajului gesturilor manageriale, care ne privesc pe fiecare dintre noi: când da i mâna cu cineva, trebuie să o faci cu fermitate; când vorbeşte cineva trebuie să-l asculţi cu atenţie şi să nu dai semne de plictiseală; când vrei să-ţi impui opiniile trebuie să stai în picioare, cât mai drept; când vorbeşti trebuie să-şi reţii neastâmpărul mâinilor şi al degetelor.

Regulile vieţii sociale limitează, chiar interzic, uneori, utilizarea unor gesturi în public, mai ales gesturile indecente, până şi suflatul nasului se face cât mai discret în prezenţa unei alte persoane. Există o multitudine de gesturi care pot decodifica gândurile sau trăirile oamenilor în relaţia lor cu ceilalţi. Să nu uităm însă, faptul că gesturile trebuie interpretate corect pentru a avea o imagine de ansamblu corectă şi o buna comunicare.

 

Share:
  • Twitter
  • Facebook
  • Digg
  • Print
  • StumbleUpon
  • del.icio.us
  • Yahoo! Buzz
  • Google Bookmarks
  • Add to favorites
  • MySpace
  • PDF

Citește mai departe - articole la întâmplare

  • O vizită în noapte
  • Matei 24 – repere escatologice
  • O forţă necesară
  • Născut din nou
  • Câteva gânduri despre stima de sine

Dacă vrei să transmiți un mesaj, o critică constructivă sau vrei să adaugi o idee, un sfat, te rugăm să lași un comentariu completând formularul de mai jos. Se acceptă doar comentariile ale căror autori își asumă responsabilitatea pentru ceea ce scriu (nume & e-mail real) evitând jignirile, cuvintele murdare și certurile.


  1. Semnificaţia gesturilor (Alina Savu Mandreanu, Revista Re:spiro) | Stirile Intercer says:
    May 13, 2011 at 11:51 am

    [...] îndrepta degetul mare în sus; dacă îl îndrepta în jos, gladiatorul era condamnat la moarte. › citește în continuare [...]

separatorRSS Feed pentru comentarii


 

Apăsați aici dacă nu doriți să mai lăsați comentariul!

Revista Re:spiro

  • Ultimele articole
  • Popular
  • Pe scena existenţei Ionut Stanica
  • Lavinia-Ersilia Gedő Răducu Popa
  • Dialogul fulger Tina Albu
  • Unde este Dumnezeu? Denisa Dumitras
  • Depășește bariera virtualului Denisa Dumitras
  • Catârul încăpăţânat Tina Albu
  • Votează

    Tu te rogi pentru cineva?

    View Results

    Loading ... Loading ...
  • De mâine sau de… azi? Marius Andrei
  • De mâine sau de… azi? Marius Andrei
  • De mâine sau de… azi? Marius Andrei
  • De mâine sau de… azi? Marius Andrei
  • De mâine sau de… azi? Marius Andrei